De noi depinde viitorul lor!1 copyCentrul de Tineret” reprezintă o campanie de strangere de fonduri a Asociației Desenăm Viitorul Tău prin care își propune să construiască primul centru de tineret destinat tinerilor instituționalizați din Municipiul București.  ”Centrul de Tineret” s-a născut din dorința de a-i ajuta pe tinerii din centrele de plasament (și nu numai) să se dezvolte personal și să își găsească drumul în viață.

Ideea centrului de tineret pentru tinerii institutionalizati a pornit de la Președintele Asociației Desenăm Viitorul Tău, Vișinel Balan, care provine dintr-un centru de plasament și a cărui viața s-a schimbat radical în momentul în care a început să se implice în activități de voluntariat.

Povestea de viață a lui Vișinel este un exemplu pozitiv care ne arată că, odată cu implicarea activă, tinerii instituționalizați au o șansă la viață mai bună.

Noi credem cu tărie că putem schimba viața tinerilor instituționalizați dacă reușim să îi implicăm în activități de dezvoltare personală, iar crearea unui Centru de Tineret reprezintă locul unde am  putea desfășura astfel de activități.

Pentru a ne face pe noi să înțelegem mai bine situația copiilor din centre de plasament, Vișinel ne-a împătășit povestea lui de viață.

Donațiile se fac la Bursa Binelui – O campanie a Băncii Comerciale Române! – Click AICI!

 

O viață impresionantă!

Visinel BalanPovestea lui Vișinel începe cu 26 de ani în urmă când, după naștere, părinții lui iau decizia de a-l abandona. Așa a început Vișinel să se lupte cu viața încă de la naștere. Au urmat apoi mai multe centre de plasament unde a îndurat un tratament crunt care era aplicat tuturor copiilor. Pentru că trăim într-o societate în care bătaia este considerată ruptă din rai, copilul Vișinel, care nu avea mai mult de 3 anișori era bătut la talpă dacă se întâmpla să facă în pat sau să se scape pe el. Nici la casa de copii școlari, unde a fost mutat brusc la vârsta de 8 ani, nu a scăpat de bătaie. Aici dacă în 5 minute nu reușeai să fii spălat și echipat pentru școală primeai lovituri la palmă pentru fiecare minut întârziat.

Și când crezi că nu se poate mai rău de atât atunci intervin tratamente dure care se transformă în cicatrici psihice ce te urmăresc mai apoi toată viața: ”Se aplica un tratament foarte dur …erai dezbrăcat în pielea goală și plimbat prin toată curtea căminului, ba chiar prin curtea liceului. Erai în picioarele goale, legat de mâini și, dacă simțeau ei, te legau și de picioare.”

Vișinel, la vârsta de 9 ani, a hotărât să înfrunte singur viața după ce a primit o bătaie cruntă, cu coada de la mătură pentru că scăpase un rulment pe scări. Așa a ajuns să traiască singur în gara de la Comănești și Târgu Ocna (Salina). Nici aici nu a fost ușor să înfrunte pericolele stăzii și a reușit să se refugieze în mânăstirea Măgura din Târgul Ocna. O lună mai târziu, părintele află că Vișinel fugise din centrul de plasament și anunță autoritățile.

La centru a fost primit ca un infractor de către o brigadă de polițiști: ”am fost trântit de perete, mi s-a pus o placă în spate și au început pozele. M-au speriat foarte tare. Mi-au spus că voi fi închis, că viața mea a fost distrusă.” Au urmat apoi multe nopți nedormite până când viața și-a reluat cursul normal.

Timp de doi ani Vișinel a cunoscut ce înseamnă asistența maternală. El a trăit în familia asistentului maternal dintr-o comună băcăuană dar nici aici nu a avut parte de o viață liniștită. Dependența de tutun și alcool a capului familiei aduceau mereu conflicte, iar curând aceste probleme aveau să devină parte din viața lui Vișinel. Dacă el îndrăznea să ceară ajutor cu temele pentru școală era pocnit. Copilul ajunsese să strângă banii pe care îi primea pentru pachetul de la școală pentru a-i putea cumpăra ”tatălui” țigări când lucrurile se agravau. Cu timpul lucrurile au degenerat, iar Vișinel a cerut ajutorul celor de la primărie. După acest lucru a urmat o bătaie cum nu mai îndurase de mult.

Odată cu începerea liceului viața lui Vișinel avea să se schimbe. Asistența maternală luase sfârșit și a apărut în viața sa un om cu suflet bun care l-a îndrumat către organizația nonguvernamentală Cireșarii. Așa a început Vișinel să cunoască o altă față a lumii. Din acest moment destinul i s-a schimbat radical. Pentru prima dată viața lui avea sens: știa că poate face ceva pentru a schimba lumea. Era fericit să îi ajute pe cei mai necăjiți decât el și cu fiecare faptă bună se ambiționa și mai mult să își depășească propria condiție. Așa a  găsit motivația de a învăța. Acum știa că trebuie să se dezvole personal pentru a putea la rândul lui să îi ajute pe ceilalți. Ziua mergea la școală și se implica în toate proiectele de care auzea, iar noaptea învăța.

În prezent Vișinel este absolvent de Drept și Teatru, masterand, inspector la Ministerul Tineretului și Sportului, și Coordonator Tehnic la Amazon Business. El știe acum cât de important este să te implici în activități în afara centrului de plasament: ”Dacă nu ar fi fost domnul Prihoancă, să mă îndrume spre ONG-uri nu știu ce s-ar fi ales de viața mea. Probabil aș fi fost încă unul dintre acei copii care ajung să cerșească, sau mai rău, să fure, pentru a avea ceva de mâncare. Contactul cu alte persoane, din medii diferite  mi-au schimbat viața definitiv. De aceea, eu cred cu tărie că acest Centru de Tineret dedicat tinerilor instituționalizați are puterea de a schimba destine. Este vital pentru acești copii să cunoască o altă față a lumii, să interacționeze cu diferite tipuri de oameni și să se implice în proiecte. Împreună putem schimba ceva. De tine depinde viitorul lor! Orice donație, cât de mică, poate schimba în bine viața tinerilor instituționalizați.”